Loading...
Bani Si AfaceriMondenPoliticaStiri ExterneStiri Romania

Acasă la primul judecător-robot al lumii, în Estonia. „Doar 10% din cazuri sunt contestate de om” | VIDEO – REPORTAJ




Libertatea este prima redacție din România care a trimis un jurnalist ca să relateze despre dosarele judecătorești în care sentința e dată de un robot și despre cum ”lucrează” inteligența artificială.Vinerea trecută, Estonia, o țară cu o populație de doar 1,3 milioane de oameni, cât trei județe românești, a fost preferată României ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate ONU.O vizită la Tallinn ne spune de ce.

de Andreea Archip (Tallinn, Estonia)Unul dintre secretele oricărei societăți umane, scria marele filosof David Hume, este acela că “puterea se găsește în mâinile celor guvernați”. Dacă oamenii realizează constant că ei reprezintă sursa puterii, niciun guvern, parlament sau sistem juridic nu-și poate face de cap.

Ce se întâmplă însă când oamenii decid, la modul cel mai concret, să cedeze o parte a puterii lor nu judecătorilor, ci roboților?

Estonia, o țară tehnologizată

La Tallinn, 30.000 de
procese civile cu miza de sub 6.400 de euro sunt rezolvate de robot

Acest pas se petrece
încet, încet în Estonia, unde cele mai simple procese civile, cu miză de sub
6.400 de euro, sunt decise de un sistem de inteligență artificială. Anual,
30.000 de astfel de procese sunt judecate de un robot cu o interfață umană
prealabilă.

Libertatea este prima
redacție din România care a trimis un jurnalist ca să relateze despre dosarele
judecătorești în care sentința e pronunțată de robot.

Odată cu cele 30.000 de
cazuri rezolvate de inteligența artificială, asistăm la o schimbare de
paradigmă mult mai profundă decât aceea de a decide în cazuri de datorii
neachitate, divorțuri sau contracte nerespectate. Căci e doar începutul.

Specia dominantă a planetei testează cedarea unei părți din privilegiul discernământului său, din puterea de a împărți lucrurile în “drepte” și “nedrepte” către inteligența artificială.

Am discutat cu cei din miezul acestei schimbări, una pe care nici măcar estonienii, locuitorii celei mai de succes țări europene în materie de digitalizare, nu au anticipat-o că va produce mutații atât de adânci.

Ministerul Justiției și
Futurismului

În Tallinn, Ministerul
Justiției împarte aceeași clădire futuristă, din sticlă și metal, cu cel al
Economiei și Informației. La intrare, în două cutii de sticlă, stau
recepționerii.

Le spun numele, îmi
scriu datele și trimit un mesaj digital către persoana cu care trebuie să mă
întâlnesc.

În nici un minut apare
Kai. Kai Härmand, secretar general adjunct în Ministerul Justiției. O doamnă cu
o rochie elegantă, înflorată, mai mult de cocktail decât de minister, o
prezență feminină prin excelență. Părul roșcat dă lumină ochilor
verzi-albaștri. Prezența ei este contrapunctul uman al decorului science
fiction în care purtăm dialogul.

Kai Härmand, secretar general adjunct în Ministerul Justiției din Estonia

Vreau să știu cum a
ajuns Estonia să fie în topul celor mai lipsite de corupție țări, în timp ce
România este la 43 de locuri distanță, pe 61 global.

“Nicio țară nu e 100% necoruptă. Și noi avem acum un caz mare de corupție în instanță. Conducerea portului Tallinn, o companie de stat, este acuzată că ar fi luat mită 3 milioane de euro pentru a le da unor companii din Polonia și Turcia contractul pentru construcția de feriboturi. Dar e bine, că asta înseamnă că justiția și poliția își fac treaba”, spune Kai Härmand.

Acestea reprezintă genul
de cazuri importante pe care să se concentreze judecătorii, nu pe micile
litigii dintre companii, sună politica Ministerului Justiției din Estonia.

Judecătorul-robot, o
denumire care i-a speriat până și pe inventatorii săi

Conflictele comerciale de câteva mii de euro se pot rezolva cu ușurință la o cină în centrul vechi al Tallinnului.

Centrul vechi al Tallinnului. Foto: Shutterstock

Sau, dacă nu se rezolvă,
intră în funcțiune judecătorul-robot.

Judecătorul-robot e o denumire de care estonienii se cam feresc de când au văzut cât de bine a prins în presa internațională și ce revoltă a stârnit în rândul magistraților.

Dar nu doar magistrații,
ci și publicul e îngrijorat la ideea că algoritmii, chatbots și soft-urile
încep să capete tot mai multă putere în lumea justiției.

De aceea, estonienii au
schimbat numele dorit inițial, cel de “judecător-robot” cu cel de “sistem de
ordin de plată”, deși sistemul e unul care judecă.

Cum funcționează
judecătorul-robot

În general, se acceptă
că sistemele de “search” de o anumită complexitate sunt ele însele inteligență artificială.
Dar în cazul judecătorului-robot de la Tallinn nu e vorba să cauți cazuri, în
tip real, după anumite criterii. E mult mai mult de atât.

Robotul funcționează așa: în Estonia poți să intentezi proces online (pe www.e-toimik.ee), pentru că deja din 2001 fiecare cetățean are o identitate electronică verificată.

Poți să intentezi chiar
și divorțul online.

În ceea ce privește
disputele contractuale care implică restituirea unor sume de bani până în 6.400
de euro există sistemul semiautomatizat de ordin de plată. Sau
judecătorul-robot, cum se numea înainte să apară îngrijorarea publică.

Dacă ai de recuperat o sumă de bani de la o altă firmă, intentezi procesul online și completezi în câmpurile date toate informațiile cerute.

Un om, asistent de
judecător, verifică dacă revendicarea este justificată. Ca un soi de cameră
preliminară, din România, unde judecătorii veghează ca actele de urmărire
penală să fie corect întocmite și normele respectate, înainte ca dosarul să
ajungă la un alt judecător.

Numai că în Estonia
ajunge la inteligența artificială.

Dacă se trece de faza verificării, urmează judecătorul-robot, adică se apasă pe un buton și, după o procesare a datelor, cel care datorează bani este notificat de sistem că trebuie să plătească. Tot online.

El are dreptul în 15
zile să conteste decizia și atunci judecata trece către un magistrat în carne
și oase.

De ce nu-l numesc
judecător-robot

Estonienii se gândesc ca
partea de verificare preliminară prin intermediul asistenților să fie și ea
automatizată.

Adică algoritmul,
judecătorul-robot sau oricum s-ar numi, să nu mai aștepte ca un om să apese
vreun buton, ci să poată emite o sentință direct, fără ca documentele digitale
să fie verificate de om.

Asta nu înseamnă doar că
30 de asistenți și referenți ar rămâne fără obiectul muncii, ci e o schimbare
mult mai mare. Care sperie. Estonienii și restul lumii s-au gândit că le dispar
judecătorii.

“M-am gândit să merg la judecătorie și să le fac o poză colegilor mei care muncesc acolo, ca să arăt lumii că sunt judecători-oameni care judecă probleme serioase, procese serioase”, spune, doar pe jumătate în glumă, doamna Kai Härmand.

Să se convingă oamenii că nu dispar oamenii.

De 15 ani lucrează la
automatizarea sistemului de justiție

“Noi nu-l definim ca pe un judecător-robot, noi îl definim ca pe un sistem automatizat, din două motive: în primul rând, nu este un judecător, să judeci înseamnă să faci dreptate și iei în considerare mai multe posibilități, asculți ambele părți, iei în considerare probe”, spune Kai Härmand.

”Dar acest sistem automatizat nu face asta: este foarte bine stabilit de lege ce fel de dispute pot fi rezolvate, noi îl numim sistemul de ordin de plată”, detaliază ea.

În apărarea celui pe
care nu-l numesc robot, funcționara din Ministerul Justiției amintește că
întregul sistem juridic estonian este deja pe jumătate automatizat, proces care
a început cu aproape 15 ani în urmă.

Kai Härmand este ea
însăși magistrat, însă nu se sperie de ceea ce va veni. Iar următorul
interlocutor e și mai puțin temător.

Ott s-a întors pentru că „Estonia e ceva grozav”

Ott Velsberg este cel care are în grijă să creeze un judecător-robot drept, de necontestat, în Estonia.

Ott apare în grabă, cu paltonul subțire fluturându-i, cu acea neglijență aparte a tinerilor din generația lui. Are 28 de ani.

E vineri după-amiaza și ministerul
s-a golit. Ministerul Economiei și Informației din Tallin arată mai degrabă ca
o multinațională. Mobilierul colorat, modern pare dintr-o scenă a unui joc pe
calculator. După al Doilea Război Mondial, autorii de ghiduri de călătorie le
făceau o descriere estonienilor: “fața lată, ochi oblici, pomeți ridicați și un
maxilar proeminent”. Dacă adaug blonzimea părului, l-aș avea pe Ott în fața
ochilor, estonianul prin excelență.  

Ott Velsberg este cel
care are în grijă să creeze un judecător-robot drept, de necontestat. Aproape
că e greu de crezut că pe umerii acestui tânăr blond, de 28 de ani, pot sta
atâtea responsabilități. El zâmbește larg, occidental, încrezător. Știe ce are
de făcut. Iar dacă judecătorul-robot se va ridica la înălțimea planului, spune
că vor putea crește suma-limită de la 6.400 la 10.000 sau 15.000 de euro.

“Durata proceselor se va
îmbunătăți. IMM-urile sunt cele afectate cel mai mult de astfel de plăți
întârziate. Dacă cineva le datorează 3.000 de euro și nu sunt dispuși să
plătească, să primească banii mai repede le asigură supraviețuirea și le
salvează de la faliment. Vorbim despre perspectiva economică și despre
eficiență”, spune tânărul care își face doctoratul în inteligență artificială
în Suedia. Unde a și locuit o perioadă. Dar s-a întors. S-a întors să pună
umărul la creșterea țării sale mici.

Într-un mod realist, guvernul trebuie să fie ascuns, să nu-l simți, trebuie să funcționeze într-un fel în care să nu-ți fure din energie Ott Velsberg

“M-am întors pentru un
motiv, Estonia e ceva grozav! E interesant și e o oportunitate unică să pui
umărul să o duci mai departe. E o oportunitate unică să-ți imaginezi guvernul
viitorului și cum va funcționa”, spune Ott.

Fără asistenți de
judecător și fără grefieri. Fără joburi robotice pentru oameni

Mai exact, poziția lui
Ott Velsberg se numește chief data officer, director de date în Guvernul
estonian.

Vrem să le dăm oamenilor locuri de muncă mai pline de sens, nu să verifice informații din registre. Să bați la mașină nu e o muncă plină de sens, mai ales dacă o mașină o poate face în locul omului, să fim sinceri. Ott Velsberg

El pilotează și un
proiect de transcriere a vorbirii, care va însemna că vor rămâne fără job și
grefierii. Deocamdată, mașinăria are o exactitate de 80% la transcriere, dar se
lucrează la îmbunătățirea ei.

Tânărul a fost angajat
să implementeze în doi ani 50 de proiecte bazate pe inteligență artificială. Și
el vrea să specifice de la început: “Nu e un judecător-robot în sine, nu este o
interfață concretă, este un algoritm pentru proceduri de plată”.

Ca să nu ne închipuim
vreun robot care îmbracă roba magistraților și se plimbă prin instanță. Este
totuși un algoritm care dă sentințe de primă instanță pentru litigii
contractuale.

În afara conflictelor
dintre firme, o altă speță ar putea fi cererea de plată a pensiei alimentare,
de exemplu. Cazuri mici, care altfel s-ar face teancuri pe birourile
instanțelor, îngreunându-le munca.

Până acum, până la
exemplul estonian, doar SUA au mai încercat să implementeze sisteme pentru
analiza automată a cazurilor de depășirea vitezei legale și mai lucrează la un
algoritm care să prezică, pe baza unor parametri, probabilitatea unui acuzat de
a recidiva.

Tineri în centrul vechi din Tallinn. (photo credit: Sven Zacek)

Doar 10% din cazurile
rezolvate de robot sunt contestate de om

În fiecare an, sunt
între 30.000 și 34.000 de astfel de cazuri care pot fi soluționate de
judecătorul-robot. Restul cazurilor civile care ajung în varianta clasică în
instanță sunt tot în jurul a 30.000.

În acest moment, doar
10% din cazurile rezolvate de sistemul semiautomatizat actual care presupune în
continuare validarea umană sunt contestate și ajung pe masa unui judecător-om.
În comparație, cazurile clasice sunt contestate în proporție de 6%.

Ambele rate de încredere
în justiția estoniană sunt foarte mari, iar numărul de apeluri în cazurile
judecate de sistemul semiautomatizat sunt mai multe, dar nu uriaș.

Pârâtul are dreptul să
obiecteze și nu trebuie să vină cu vreo explicație pentru asta. Pârâtul poate
spune doar că nu e de acord și acolo se termină totul. Se încheie partea
sistemului automat și dosarul ajunge la un judecător-om.

“Este o chestiune la
care ne gândim: cum să construim sistemul ca să existe salvamari, căi adiacente
de rezolvare pentru a proteja drepturile fundamentale. Cred că sistemul
judiciar curent pe jumătate automatizat este bine primit de societate. Nu cred
că au fost cazuri care să fi contestat constituționalitatea sistemului”, explică
Kai Härmand, din Ministerul Justiției.

Guvernul fără hârtii

În lumea digitală, devin
din ce în ce mai conștientă de agenda pe care o am în mână și pe care mi-am
schițat câteva întrebări.

Guvernul din care fac
parte Ott și Kai nu tipărește nimic. Numai instanțele au economisit 1,6
milioane de euro când au încetat să mai printeze citații și dosare. Totul e
online. Nu e nimic să-ți aglomereze viața.

Viața bună din Tallinn se simte în aer. Străzile pustii în timpul zilei, pentru că oamenii sunt la muncă, și apoi aglomerarea timidă de cu seară. O seară prelungită, cu un soare care obosește abia pe la 11, cu păsări care cântă toată noaptea, pentru că nimeni nu le pune pătura de întuneric pe colivia lumii. Veri nordice, pline de lumină. Natura stăpânește orașul. În tramvaiul care alunecă pe străzile întinse e puțină lume, mereu puțină lume. Aflu de la un român stabilit de zece ani la Tallinn că nu prea merg cu mijloacele de transport fiindcă nu le place să se simtă invadați.

Sediul unei firme de tehnologie, în orașul vechi. Prin fața clădirii trece un tramvai istoric

Aleg mașinile personale
sau merg pe jos. “E bine să nu te așezi pe scaunul de lângă cineva dacă ai alte
scaune libere. E mai mult decât nepoliticos aici”, mi-a spus.

Am grijă să nu încalc
regula și rămân în picioare. O doamnă în vârstă îmi povestește lucruri în
estoniană. Nu o pot întrerupe să-i zic că nu înțeleg o boabă. Pare să aprecieze
că știu să ascult. Coboară zâmbind.

În vizită la
Universitatea Tehnică din Tallinn

Tanel Kerikmäe, decanul Facultății de Drept din Tallin

Cobor și eu mai încolo
la Universitatea Tehnică din Tallinn, o universitate în care studiază tineri
din 80 de țări. O universitate unde se lucrează la primul microbuz fără șofer
din Europa și la sistemul de roboți de livrări. Mă întâlnesc cu câteva dintre mașinăriile
care mișună prin campus. Mă opresc și mă uit ca la urs. Le pozez, le analizez.
O domnișoară deschide ușa pentru unul dintre roboți și îl lasă să intre în
clădire. Politețea de gen a fost deja alterată în relația om-robot.

Cum reglementezi
inteligența artificială?

Eu merg la Facultatea de
Drept pentru a-l cunoaște pe decan, Tanel Kerikmäe, unul dintre experții care
au lucrat la legislația despre inteligența artificială. Pentru că politicienii
din Estonia atunci când sunt în impas apelează în primul rând la academicieni,
la adevărații specialiști. De altfel, delegații din toată Asia dezvoltată vin
să-i ceară ajutorul lui Tanel.

Cred că guvernul estonian este foarte ambițios. Avem o reputație bună de țară e-guvernată și cu o societate digitalizată. Cu siguranță, inteligența artificială e în trend acum. Tanel Kerikmäe

”Toată lumea vrea să avanseze. Așa că guvernul a rugat Facultatea de Drept să analizeze riscurile legale ale introducerii inteligenței artificiale și am luat la rând legea asigurărilor, legea taxelor, a diferitelor ramuri pentru a avea o imagine holistică a ceea ce trebuie să facem și ce nu”, adaugă el.

Așa au decis să nu facă
o singură lege, ci să întocmească un set de principii și recomandări care fac
parte acum din Strategia AI, de inteligență artificială, a Estoniei.

Pentru oamenii din IT, digitalul e a doua natură, ei vor inovație cu orice preț. Avocații însă nu vor o mașină care să le dea răspunsul corect, ci vor o mașină care să le dea faptele și argumentele pe care le pot folosi. Tanel Kerikmäe

Întotdeauna avocații,
crede el, vor să-și rezerve dreptul de a face ei înșiși pledoaria finală. Asta
nu înțeleg uneori oamenii din IT, completează Tanel Kerikmäe.

Justiția prin
intermediul inteligenței artificiale nu înseamnă să inserezi faptele într-o mașinărie
și apoi primești ca răspuns: da, nu, 10 ani de închisoare.

“Acest lucru nu este
posibil. Pentru că viața este încă foarte complicată”, explică, reconfortant,
profesorul.

Mâine, călătoria Libertatea în fascinanta lume a viitorului, în Estonia, continuă.

Post-ul Acasă la primul judecător-robot al lumii, în Estonia. „Doar 10% din cazuri sunt contestate de om” | VIDEO – REPORTAJ apare prima dată în Libertatea.ro.

Loading...

Stiri asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close